Pierdere în greutate feminin de 17 ani. Tulburările de flux menstrual – tipuri, cauze, tratament

LinkedIn Tulburările de flux menstrual — tipuri, cauze, tratament Fluxul menstrual este un fenomen fiziologic ciclic, caracteristic perioadei de maturaţie sexuală a femeii de la pubertate până la menopauză.

Menstruaţia apare ciclic, la 28 — 30 zile în medie, are o durată de 4 — 6 zile, iar pierderea de sânge este între 25 şi 80 ml. Tulburările de flux menstrual constituie un semnal de alarmă ușor de observat de către fiecare femeie cât și de medicul ginecolog.

Tulburările ciclului menstrual pot fi provocate de o serie de afecțiuni ale uterului sau căilor genitale, dar și de afecțiuni hormonale și pot afecta funcția reproductivă. Clasic, tulburările de flux menstrual pot fi împărţite în: tulburări de flux menstrual prin insuficienţă amenoreea, hipomenoreea, oligomenoreea şi tulburări de flux menstrual prin exces menoragia, hipermenoreea, polimenoreea.

Diagnosticul tulburărilor de flux menstrual se face după o anamneză minuţioasă, examen clinic obiectiv şi investigaţii paraclinice. Ciclul menstrual — faze, modificările fiziologice Menstruaţia este consecinţa corelaţiilor neurohormonale la femeie este reprezentată de o hemoragie asociată cu necroza superficială a mucoasei uterine, care se produce ciclic, începând cu pubertatea şi sfârşind cu menopauza, constituind expresia activitătii genitale feminine.

În realitate sunt mai multe cicluri, care converg şi se condiţionează reciproc: ciclul hipotalamo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin şi endocrin, ciclul uterin endometrialciclul vaginal, ciclul mamar şi ciclul genital. Durata normală a ciclului menstrual este de 28 — 30 zile, prima zi fiind considerată a fi ziua în care începe menstruaţia. Pierdere în greutate feminin de 17 ani menstrual se împarte în două faze — foliculară şi luteală, delimitate prin momentul ovulaţiei. Ciclul menstrual este consecinţa unei corelaţii hipotalamo — hipofizo — ovaro — uterine graţie unor mecanisme de feed-back.

Activitatea hipotalamică este coordonată de sistemul de reglare a factorilor de eliberare, aria peptidică, sistemul limbic şi epifiza. Ciclul endometrial este rezumat de două faze: proliferativă şi secretorie. Faza proliferativă, guvernată de secreţia de estrogeni, corespunzătoare fazei foliculare, grupează fenomene de dezvoltare a epiteliului, glandelor şi sistemului vascular. Estrogenii induc modificări celulare, dezvoltarea ribozomilor, mitocondriilor, aparatului Golgi, lipozomilor; multiplicarea celulară fiind elementul esenţial.

Proliferarea endometrială este continuă până în ziua a a, glandele luând aspectul torsionat, spiralat şi ramificat, cu creşterea lumenului glandular. După ovulaţie progesteronul exercită o acţiune antagonistă estrogenilor prin reducerea numărului de receptori pentru estrogen şi creşterea transformării estradiolului în estronă. Faza secretorie, guvernată de secreția de progesteron, corespunzătoare fazei luteale, se instalează în ziua a a fiind împărţită astfel: faza secretorie iniţială apărută după ovulaţie şi constituirea corpului progestativ, care începe să secrete progesteron, apar vacuole de glicogen situate supranuclear, nucleii celulelor glandulare sunt dispuşi în palisadă.

După ziua a a în stromă creşte concentraţia de prostaglandine al căror efect vasoconstrictor asupra arterelor spiralate duce la ischemie şi necroză celulară, urmată de eliminarea ţesutului necrozat. Aceleaşi prostaglandine produc contracţii miometriale care elimină ţesutul ischemiat cu apariţia menstruaţiei. I Amenoreea Prin amenoree se înțelege absenţa fluxului menstrual și poate fi primară sau secundară, după cum se manifestă la pubertate practic nu se p90x2 pentru pierderea în greutate menarha sau survine la o femeie anterior menstruată normal.

Când menstruaţia apare la vârsta de 17 — 18 ani, se consideră a fi o pubertate întârziată.

Trebuie făcută distincţie între amenoreea adevărată şi amenoreea falsă sau criptomenoree. În criptomenoree, menstruaţia nu se exteriorizează din cauza unui obstacol mecanic de la nivelul colului, vaginului sau vulvei. Acumularea în timp a sângelui menstrual la nivelul uterului şi vaginului determină hematometrie şi hematocolpos. Cel mai frecvent, amenoreea primară are la bază o cauză organică care perturbă funcţionalitatea la unul din nivelele sistemului hipotalamo — hipofizo —  ovarian sau uterin.

Astfel deosebim următoarele forme de amenoree primară: de origine uterinǎ, de origine ovariană, de origine cum să slăbești dacă supraponderali, de origine hipotalamică. Amenoreea primară de origine ovariană marea majoritate a cazurilor cu amenoree primară de origine ovariană şi fenotip feminin prezintă defect cromozomial legat de sex ca în sindromul Turner cariotip 45 X, nanism, gât scurt, cubitus valgus, coarctaţie de aortă, rinichi în potcoavă ; în cazuri mai rare se pot întâlni: disgenezie gonadică pură, disgenezie gonadică mixtă, pseudohermafroditism masculin, absenţa congenitală a ovarelor agenezia gonadalămozaicism cromozomial X.

Amenoreea primară de origine hipofizară se întâlneşte în caz de insuficienţă hipofizară, consecinţă a hipopituitarismului constituţional sau dobândit nanism hipofizar.

Generalitati

Amenoreea primară de origine hipotalamică apare ca simptom constant în: sindromul adipozogenital de natură tumorală, care induce hipogonadism hipotalamic şi obezitatesindromul Lawrence — Moon — Biedl, tumori  hipotalamice, meningită în copilărie. În diagnosticul amenoreei primare, de mare importanţă sunt: anamneza, insistând asupra: antecedentelor heredo-colaterale dezvoltare somatică, caractere sexuale primare şi secundare, vârsta menarhei la mamă, surori şi ascendenţa femininăantecedentelor personale; examenul clinic obiectiv: dezvoltarea caracterelor sexuale primare şi secundare, dezvoltare somatică; examenul ginecologic, inclusiv tuşeu vaginal; examinările paraclinice: radiografia şeii turceşti, laparoscopie, examenul fundului de ochi, examenul câmpului vizual, determinarea cariotipului, urografie intravenoasă, biopsie gonadică ovariană.

În precizarea diagnosticului sunt necesare dozări hormonale din ser: FSH hormonul foliculostimulant şi LH hormonul luteinizantTSH hormonul tireotropACTH hormonul adenocorticotropprolactina, estrogenii, hormonul de creştere. La bolnavele la care se constată vagin în fund de sac, cu absenţa uterului, se impune efectuarea cariotipului în vederea diagnosticului diferenţial între sindromul Rokitanski-Kuster-Hauser cariotip 46 XX şi sindromul de testicul feminizat cariotip 46 XY.

În toate cazurile de anomalie uterină sau vaginală, se impune efectuarea urografiei intravenoase în vederea eliminării unor anomalii renale. În caz că la tușeul vaginal combinat cu palparea abdominală se evidenţiază vagin normal şi corp uterin palpabil, existând amenoree primară, se impun explorări endocrine şi genetice.

Dacă prin dozări seriate se constată un nivel seric scăzut de gonadotrofine FSH şi LH şi un cariotip 46 XX, se impun investigaţii necesare diagnosticului diferenţial între o patologie tumorală sau de altă natură la nivelul hipotalamusului sau hipofizei; în această situaţie, pentru tranşarea diagnosticului recurgem la: examenul radiologic al şeii turceşti, tomografia şeii turceşti, examenul fundului de ochi şi examenul câmpului vizual.

• Dieta lor este foarte diferit, deoarece pentru dezvoltarea normală a organismului în creștere, devchenke necesitatea de a consuma pe zi kcal, iar băiatul.
• Arderea de grăsimi cu oxid nitric
• Micsorarea sanilor la varsta adolescentei - mamoreductia pentru adolescente
• Scaderea in greutate: exista o dieta ideala?
• Dieta de 17 zile
• Dieta pentru adolescenți 13 14 ani

Creşterea LH-ului la Pierdere în greutate feminin de 17 ani de Clomifen sau Pierdere în greutate feminin de 17 ani Gonadotropin-releasing hormone — hormonul eliberator al gonadotropinelor demonstrează capacitatea funcţională hipofizară, în acest caz tulburarea fiind situată la nivel hipotalamic; dacă răspunsul este negativ, se pune problema unei patologii hipofizare.

La cazurile cu gonadotrofine serice crescute, investigaţia trebuie completată cu examenul citogenetic pentru depistarea cazurilor cu sindrom de testicul feminizat cât mai devreme în vederea intervenţiei chirurgicale întrucât testiculul feminizat degenerează malign frecvent. Pentru diagnosticul diferenţial între cazurile cu sindrom de ovar rezistent la testele de stimulare şi cele cu disgenezie gonadică este necesară biopsia gonadică. Tratamentul amenoreei primare include: în sindromul Rokitanski-Kuster-Hauser — se intervine chirurgical, recurgându-se la plastie de vagin pentru a face posibilă viaţa sexuală, operaţie ce se execută cu puţin timp înainte de începerea vieţii sexuale.

Amenoreea secundară poate Pierdere în greutate feminin de 17 ani fiziologică sau patologică. Amenoreea secundară fiziologică poate fi întâlnită în: până la 18 luni de la naştere, pubertate, sarcină și menopauză. Amenoreea secundară patologică poate fi cauzată: de origine uterină, de origine ovariană, de origine hipofizară, de origine hipotalamică. Amenoreea secundară de origine uterină se întâlneşte în alterări anatomice şi funcţionale ale uterului: histerectomie, sinechii uterine posttraumatice sindrom Pierde în greutate arde grăsimedupă naşteri, avorturi, chiuretaje, miometrectomii, endometrite mai ales în endometrita TBCradioterapie; amenoreea de cauză uterină se întâlneşte şi în situaţiile date de sfaturi și modalități de a slăbi cicatriceală a colului uterin, care poate apărea: postpartum, postabortum, după diatermo-coagulare sau sutură.

Amenoreea secundară de origine ovariană amenoreea secundară de origine ovariană se întâlneşte în caz de absenţǎ sau funcţionalitate anormală a ovarelor; lipsa steroidogenezei ovariene se întâlneşte în caz de castrare chirurgicală sau radiologică; steroidogeneza anormală mai poate apărea în: preclimacteriu, chisturi ovariene, tumori ovariene cu celule granuloase hiperestrogenismtumori cu celule tecale, tumori cu celule lipoide, sindrom Stein-Leventhal hiperandrogenismmenopauză precoce, inflamaţii pelviene severe cu implicarea ovarelor, ovarita posturliană bilaterală hipoestrogenism.

Amenoreea secundară de origine hipofizară se întâlneşte în caz de secreţie insuficientă de hormoni gonadotropi; cauzele secreţiei hormonale inadecvate pot fi hipofizare sau extrahipofizare; între cauzele cu leziuni hipofizare menţionăm: leziuni inflamatorii abcese, meningită, arahnoidită, tuberculoză, sifilistumori hipofizare sindrom Albright, adenom bazofil, adenom cromofobtromboze şi embolii ale sistemului port hipofizar sindrom Sheehan, sindrom Simmonds, sindrom Chiari-Frommel ; cauzele extrahipofizare producătoare de amenoree secundară pot fi: craniofaringiomul, boala Basedow, mixedemul, hiperplazia corticosuprarenală câştigată, tumori suprarenale, insuficienţă suprarenală, administrare de Clorpromazină sau Meprobamat.

Amenoreea secundară de origine hipotalamică apare mai frecvent după traume psihice, fiind denumită şi amenoree psihogenă şi poate fi cauzată de emoţii puternice, frică, schimbări de climă, anorexie mentală, sarcină imaginară; amenoreea secundară hipotalamică mai poate fi întâlnită în caz de: obezitate marcată, malnutriţie, diabet zaharat, tuberculoză, nefrită, artrită reumatoidă sau efort fizic intens; este caracterizată de rărirea frecvenţei pulsaţiilor de eliberare de GnRH Gonadotropin-releasing hormonecu oprirea funcţiei ovariene dacă pulsaţiile încetează; dacă pulsaţiile persistă, de intensitate redusă, producţia de estrogeni se păstrează; unele studii arată că lipsa de proteine în alimentaţie poate induce amenoree, ceea ce ar fi o explicaţie a amenoreei din anorexia nervoasă.

Amenoreea secundară unei hiperprolactinemii la cel puţin o treime din aceste cazuri, amenoreei i se asociază şi galactoreea sindrom amenoree și galactoree : sindrom Chiari-Frommel care apare postpartum, sindrom Albright cauzat de un proces tumoral, sindrom Argonz del-Castillo care se instalează în urma administrării de medicamente ca Meprobamat, Clorpromazină, Rezerpină, cafeină etc. În precizarea diagnosticului de formă clinică de amenoree secundară ne bazăm pe anamneză, examen clinic obiectiv şi examene paraclinice.

Dietele minune

În primul rând, trebuie exclusă o eventuală sarcină prin examen clinic, teste biologice sau imunologice de sarcină sau prin examen ecografic. În al doilea rând, trebuie exclusă amenoreea iatrogenă, urmare a unor manopere terapeutice sau diagnostice. Când debutul amenoreei urmează postpartum, postabortum sau după un chiuretaj se suspectează amenoree de cauză uterină, iar pentru confirmarea diagnosticului recurgem la histerometrie, histeroscopie şi histero-salpingografie.

Amenoreea secundară asociată cu hirsutism sau virilizare sugerează prezenţa unei patologii suprarenale sau ovariene, tumorală sau hiperplazică; pentru precizarea diagnosticului se recurge la dozări hormonale: dozarea plasmatică de FSH, LH şi androgeni.

Are 12 ani si 160 de kilograme... (La Maruta / Editia 187)

În tumorile ovariene, androstendionul seric este foarte crescut; se mai impun: urografie intravenoasă, arteriografie, pneumoperitoneu pentru patologia suprarenală şi laparoscopie, în patologia ovariană. Prin proba de stimulare — frenare se cercetează reactivitatea corpului galben şi componenta androgenică a ovarului. În prezenţa tulburărilor vegetative de climacteriu, pe lângă FSH şi LH crescuţi, estradiolul plasmatic scăzut denotă insuficienţă ovariană menopauză precoce.

• In general dietele minune se bazeaza pe concepte stiintifice solide si incurajeaza pe oricine doreste sa le urmeze sa creada in miracole care au la baza explicatii pseudostiintifice.
• Cum ajută t3 să ardă grăsimea

În cazul sindromul de amenoree cu galactoree, suspectăm prezenţa unei hiperprolactinemii de cauză hipofizară sau extrahipofizară; în aceste cazuri constatăm hiperprolactinemie şi nivel seric scăzut de FSH, LH şi estradiol. Pentru excluderea patologiei tumorale este nevoie de investigaţii paraclinice suplimentare: radiografia şeii turceşti, tomografia computerizată, electroencefalogramă. Suspectăm panhipopituitarism postpartum sindrom Sheehan când, după o naştere, simptomatologiei clinice caracteristice hemoragie masivă la naştere, în delivrenţă sau în lăuzia precoce i se asociază: scăderea nivelului seric de FSH, LH şi de estradiol, cu prolactinemie normală, asociată cu o Pierdere în greutate feminin de 17 ani a restului hormonilor tropi hipofizari.

Când amenoreea secundară apare în condiţii de stress, schimbări bruşte ale mediului extern, câştig ponderal rapid sau pierdere ponderală marcată, suspectăm disfuncţie cortico-hipotalamo-hipofizară.

În diagnosticul diferenţial al amenoreei secundare, de mare utilitate practică este testul la Progesteron, ce constă din administrarea a 20 mg Progesteron pe zi 2 x 1 tabletă Medroxiprogesteron sau Duphastontimp de 5 zile. Testul este pozitiv: dacă apare menstruaţia în cel mult 4 — 5 zile de la terminarea tratamentului şi indică: receptivitate uterină; endometru proliferativ; funcţionalitate ovariană: estrogeni prezenţi, secreţie bazală de FSH şi LH, lipsa peak-urilor ciclice de LH amenoree anovulatorie ; în toate cazurile de test pozitiv se impune dozarea prolactinei întrucât proba terapeutică cu Progesteron este pozitivă şi în caz de hiperprolactinemie, care poate masca o tumoră hipofizară.

Testul negativ: sugerează sinechie uterină, metroză de receptivitate, insuficienţă ovariană sau tulburări severe hipotalamo-hipofizare; în această situaţie se indică în continuare un tratament cu estrogeni 0, mg estrogeni pe zitimp de 21 de zile, urmat de 20 mg Medroxiprogesteron pe zi, timp de 5 zile ciclul artificial ; declanşarea hemoragiei uterine are semnificaţia unei insuficienţe ovariene globale sau a unei tulburări hipotalamo — hipofizare; tranşarea diagnosticului se obţine prin dozarea FSH-ului plasmatic: FSH-ul plasmatic este crescut în cazul insuficienţei ovariene şi scăzut în cazuri de tulburări hipotalamo — hipofizare; când suspectăm o patologie hipotalamo — hipofizară, trebuie exclus un proces tumoral.

Tulburările de flux menstrual – tipuri, cauze, tratament – terraagroinvest.ro

În stabilirea diagnosticului etiologic al amenoreei secundare se impun: testarea funcţiei tiroidiene şi excluderea bolilor de sistem, a bolilor cronice grave, a bolilor endocrino — metabolice şi a patologiei imunitare. A fost demonstrată și originea autoimună în unele insuficienţe ovariene, iar prin tehnici ELISA The enzyme-linked immunosorbent assay s-au identificat anticorpi anti-ovarieni şi anti-ovocitari.

Existenţa anticorpilor specifici pentru receptorii LH şi FSH poate explica geneza menopauzei precoce, s-au identificat anticorpi împotriva enzimelor steroidogenezei citocrom P hidroxilaza şi hidroxilazafenomen care deschide noi Pierdere în greutate feminin de 17 ani în interpretarea insuficienţei ovariene. Tratamentul amenoreei secundare include: în sinechia uterină — se practică cura chirurgicală, prin dilatare cu dilatatoarele Hegar sau prin intervenţie histeroscopică, după care se aplică un dispozitiv intrauterin pentru evitarea recidivei.

II Hipomenoreea Hipomenoreea constă în reducerea cantităţii de sânge menstrual, durata fluxului fiind scurtată la mai puţin de 3 zile. Din punct de vedere etiologic, această tulburare apare: în caz de malformaţii congenitale vaginale sau himenale; ca o consecinţă a unor boli: obezitate, diabet zaharat, tuberculoză, intoxicaţii profesionale, toxicomanii alcool, tutun, medicamente, opiace.

Hipomenoreea de origine uterină se datoreşte reducerii suprafeţei endometrului: chiuretaje prea energice, infecţii endometriale, histerectomie fundică.